pexels-photo-247040Fumatul și bolile de inimă

 

Principala cauză de deces la nivel mondial este reprezentată de bolile cardiovasculare. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Datele existente arată că fumatul dublează riscul de deces de cauză cardiovasculară și crește de trei ori riscul de accident vascular cerebral. Efectele nocive ale fumatului sunt direct proporționale cu consumul total de țigări, depinzând de vechimea fumatului și de numărul de țigări fumate pe zi. În plus, riscul este cu atât mai mare cu cât fumatul debutează înainte de vârsta de 15 ani. Orice fel de expunere la fum de țigară este dăunătoare. Nefumătorii expuși la fum, așa-zișii “fumători pasivi” au un risc cardiovascular cu 30% mai mare. În mai multe țări europene, interzicerea fumatului în locurile publice s-a asociat în timp cu scăderea mortalității cardiovasculare și a numărului de infarcte miocardice.

 

Aproximativ 50% dintre pacienții cu infarct miocardic sunt fumători, în condițiile în care procentul de fumători în populația adultă este de circa 20-25%. Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură pentru îmbunătățirea prognosticului, superioară oricărei terapii medicamentoase. Din păcate, doar o treime dintre cei care întrerup fumatul, rămân nefumători după un an. Cei care își propun să oprească fumatul vor trebui să se lupte cu sevrajul nicotinic (manifestat prin agitație, insomnie, incapacitate de concentrare), sevrajul comportamental (renunțarea la o serie de ticuri gestuale) și cel social (senzația că pierd o modalitate de interacțiune cu ceilalți), toate acestea având intensitate diferită de la individ la individ. Exista mai multe metode de ajutorare a celor care încearcă să oprească fumatul. Cele mai utilizate sunt terapiile de substituție a nicotinei (plasturi transdermali, gumă de mestecat, spray nazal) care cresc șansele de oprire definitivă a fumatului de 1,5 ori, fără efecte adverse notabile. Terapiile medicamentoase cu bupropion sau vareniclină sunt superioare, dar se pot asocia cu efecte adverse precum greață, agitație sau depresie.

 

Țigările electronice, atât timp cât reprezintă doar o etapă intermediară către întreruperea definitivă a fumatului, pot ajuta. Chiar dacă pentru acestea, până în prezent, nu s-au descris efecte adverse importante, experiența pe termen lung este limitată doar la câțiva ani. Beneficiile opririi fumatului asupra stării de sănătate nu pot fi puse la îndoială. După 6 luni funcția pulmonară se îmbunătățește cu 10%, după un an riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, după 5 ani riscul de accident vascular cerebral se apropie de cel al unui nefumător, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se înjumătățește, după 15 ani riscul de infarct miocardic se apropie de cel al unui nefumător, fără să atingă acel nivel niciodată. La toate acestea, se adaugă bineînțeles beneficiile financiare.

 

În concluzie, putem spune că fumatul reprezintă o metodă costisitoare de autodistrugere în care fiecare fumător își asumă un risc important ca momentele actuale de plăcere să ajungă să fie plătite în viitor prin scurtarea vieții sau ani de boală.

Marian Simion

medic specialist cardiolog

Fumatul și bolile de inimă
Tagged on: